Marți, la Biblioteca „Ovidius” a avut loc conferința literară cu genericul Ioan Slavici – creatorul nuvelei românești. Această conferință se înscrie în cadrul pregătirii elevilor pentru Concursul Republican „La izvoarele înțelepciunii”. La conferinţă au participat elevi din liceele din Chișinău care vor merge la etapa municipală a concursului. Cei prezenţi în sală au fost salutaţi de directoarea instituţiei doamna Liuba Ciobanu, care a relatat despre activitatea bibliotecii şi serviciile prestate. A prezentat expoziția de carte „Ioan Slavici – premărgător și explorator al frumuseții graiului și sufletului poporului român”.
Despre Ioan Slavici, a vorbit publicului cu mult suflet şi pasiune doamna Adriana Cazacu, doctor în filologie, conferenţiar universitar, decanul Facultății de Litere de la Univesitatea de Stat din Chişinău. Doamna conferențiar a făcut o incursiune în viața scriitorului, a menționat că are o pasiune pentru creația lui Ioan Slavici. De asemenea, a remarcat că Slavici este un scriitor de referință, e considerat părintele nuvelisticii. A debutat în literatură cu basmul cult, însă, s-a remarcat în literatura română prin nuvelele sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt Popa Tanda, Scormon, La crucea din sat, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Pădureanca, cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului. Nuvelele sunt împărțite în trei categorii: idile, realiste și psihologice. Conferențiarul universitar Adriana Cazacu a făcut o caracteristică a tipurilor de nuvele conform clasificării. A caracterizat unele personaje din nuvelele lui Slavici, observând că eroii sunt niște oameni simpli.
Prima nuvelă, Popa Tanda seamănă cu un basm în care eroul principal transformă satul Sărăceni, prin puterea propriului exemplu, într-o așezare rurală aproape utopică pentru vremurile de atunci.
În Gura satului creionează psihologia stereotipă a colectivității în jurul unor banale discordii și împăcări în legătura cu căsătoria unei fete de țară.
Iar Pădureanca prezintă drama socială a lui Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, care se îndrăgostește de Simina, o fată frumoasă, dar săracă și nehotărâtă și neputând trece peste convențiile sociale spre a o lua în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide.
De asemenea, doamna Adriana Cazacu, a recomandat elevilor să vizioneze o ecranizare a nuvelei „Pădureanca”, explicând semnificația titlului și identificând în operă elemente de naturalism. În acest context conferențiarul a menționat că Slavici este un scriitor moralist. În operele sale autorul își pedepsește personajele. Dumitru Micu îl numește pe Ioan Slavici „Un Balzac al neamului Ardelean”. De asemenea, pentru o mai bună înțelegere a creației prozatorului român, profesorul, le-a propus participanților spre lectură monografia Magdalenei Popescu. Deși studiul științific a apărut în anii optzeci, e actual. A recomandat lucrarea „Amintiri”, care prezintă niște teze ale scriitorului ce i-au cultivat niște valori, învățături de la părinți „seara toți trebuie să fie împăcați”, „omul trebiue să fie mulțumit de coliba sa”.
Profesorul Adriana Cazacu a vorbit și despre creația epică în proză de mari dimensiuni, despre structura romanului Mara, care prezintă lumea foarte cunoscută lui Slavici a țăranilor și târgoveților din jurul Aradului, cu un subiect și o intrigă sumară. Mara, o precupeață abilă, chibzuită și egoistă, cu un spirit pragmatic și o dârzenie aproape bărbătească, se luptă să asigure un viitor îndestulat copiilor săi, Persida și Trică. Conflictele care se declanșează și consecințele lor, prezentate pe un larg fundal social și caracterizarea amplă a personajelor reprezintă substanța romanului.
Conferențiarul universitar a precizat că literatura este oglinda societății și a îndemnat elevii să citească opera lui Slavici. Ioan Slavici este considerat, alături de Eminescu, Caragiale şi Creangă, cel de-al patrulea clasic al literaturii române La finalul conferinței, Adriana Cazacu a mulțumit pentru această întâlnire și a urat cele mai calde felicitări cu ocazia sărbătorilor de Paști.
Conferințele literare, care au loc la Biblioteca „Ovidius” în luna aprilie mai bine de 20 de ani, cu genericul Scriitorul ne adună, prezintă o etapă de pregătire a Concursului Republican „La izvoarele înțelepciunii”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s