Cărţi care provoacă discuţii

Biblioteca Ovidius şi-a completat fondurile cu achiziţi noi, cărţi din literatura universală şi din alte domenii. Vă propunem spre lectură cărţi selecte din Colecţia Litera.
Colecţia Litera pune laolaltă scriitori contemporani laureaţi sau nominalizaţi ai unor prestigioase premii lietrare, care le prefigurează statutul de „clasici”.
Ficţiunile cele mai noi, cele mai vândute, cele mai iubite din zilele noastre – cărţi pe care abia aştepţi să le citeşti.
Vă dorim lecturi plăcute!

Aleksievici, Svetlana. Soldaţii de zinc / Svetlana Aleksievici  : trad. : Justina Bandol– Bucureşti : Litera, 2016. – 349 p.

În 1989, Svetlana Aleksievici a îndrăznit să încalce unul dintre ultimele mari tabuuri ale imperiului sovietic: mitul războiului din Afganistan, al soldatului „internaţionalist” care ajută un popor înapoiat să construiască socialismul. Între 1979 şi 1989, un milion de militari sovietici au trecut prin Afganistan, provocând aici distrugeri uriaşe  şi rămânând ei înșişi marcaţi de  experienţa unui conflict nerecunoscut oficial. Morţii erau trimişi înapoi în URSS în sicrie sigilate de zinc, în timp ce o mare parte de supravieţuitori întorşi în patrie  nu s-au putut integra şi au devenit în ochii altora nişte criminali. Soldaţi de zinc prezintă mărturiile emoţionante ale unor participanţi la război – soldaţi, ofiţeri, asistente medicale – şi ale unor mame care şi-au pierdut copiii în Afganistan, într-o carte şocantă prin onestitatea ei brutală. Este o reconstituire tulburătoare şi de neuitat a realităţii şi absurdităţii războiului.

Aleksievici, Svetlana. Ultimii martori / Svetlana Aleksievici  : trad. : Antoaneta Olteanu – Bucureşti : Litera, 2016. – 328 p.

Din toate scrierile Svetlanei Aleksievici Ultimii martori este cea mai sfâşietoare. Căci ce poate fi mai cumplit decât copilăria în timp de război, mai tragic decât inocenţa supusă violenţei şi anihilării? Personajele acestei cărţi , băieţi şi fete, aveau, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial – conflictul poate cel mai inuman din istorie – între trei şi doisprezece ani, dar rănile căpătate atunci le mai sângerează până în ziua de azi. Şi totuşi, în pofida suferinţelor descrise, textul dobândeşte o  extraordinară forţă evocatoare, pentru că reuşeşte să reconstituie poezia inerentă  vârstei copilăriei. Este o carte tulburătoare  prin încărcătura sa de adevăr răvăşitor sufleteşte. Ultimii martori ne schimbă perspectiva asupra istoriei, a războiului, a copilăriei şi a vieţii.

Aleksievici, Svetlana. Războiul nu are chip de femeie / Svetlana Aleksievici  : trad. : Ion Covaci.  – Bucureşti : Litera, 2016. – 389 p.

Al Doilea Război Mondial nu va ajunge niciodată să-şi dezvăluie întreaga grozăvie. În spatele atrocităţilor şi al crimelor monstruoase, comise împotriva civililor se ascunde o altă realitate. Aceea a miilor de femei sovietice trimise pe front împotriva inamicului nazist. Svetlana Alekseevici şi-a dedicat şapte ani din viaţă colectării mărturiilor unor femei,  care, multe din ele, la momentul acela erau abia ieşite din copilărie. După primele sentimente de euforie, asistăm la o schimbare radicală de ton, pe măsură ce ajungem la încercarea finală a luptei, însoţită de partea sa de întrebări şi de suferinţă. Abandonând tăcerea  în care şi-au găsit refugiul , aceste femei  îndrăznesc, în sfârşit, să prezinte războiul aşa cum l-au trăit. 

Cartea s-a  vândut în peste 2 milioane de exemplare.

Knausgard, Karl Ove. Lupta mea. Cartea întâi : Moartea unui tată / Karl Ove Knausgard  : trad. : Ioana Andrea Mureşan. – Bucureşti : Litera, 2016. – 511 p.

Devenit părinte, Karl Ove Knausgard se regăseşte în faţa propriului eu, un puşti sensibil, care creşte în umbra unui frate sociabil, a unei mame adesea absente şi a unui tată cu accese de mânie imprevizibile. Maturizarea lentă a sentimentelor, flirturile neliniştite, pasiunea pentru rock, compun cu o onestitate dureroasă romanul unui adolescent hipersensibil. O călătorie afectivă de o fidelitate absolută, o explorare proustiană a propriului trecut, o poveste deopotrivă intimă şi universală, care pune problema capacităţii libertăţii de a descrie viaţa, doar viaţa, în toate aspectele ei.

Knausgard, Karl Ove. Lupta mea. Cartea doua : Un bărbat îndrăgostit / Karl Ove Knausgard  : trad. : Simina Răchiţeanu. – Bucureşti : Litera, 2016. – 511 p.

Roman autobiografic de o forţă literară neobişnuită, cartea a doua a seriei Lupta mea a dat naştere unei polemici virulente. După ce  a abordat în primul volum tema doliului, Knausgard descrie cu aceiaşi vigoare şi exactitate toate etapele sentimentului de iubire. Experienţa de a fi tată dă peste cap totul în jurul lui şi se reflectă în încercările cotidiene ale vieţii de familie, în vacanţele care sfârşesc prost, în disputele cu vecinii, în tensiunile apărute cu ocazia aniversărilor copiilor… în acţiunea de a plimba un cărucior prin Stocholm când  singurul lucru pe care doreşte să-l facă este să scrie. Viaţa scriitorului-narator se desfăşoară sub ochii sideraţi ai cititorului cu toată furia ei frustă: un om cu dorinţă de neoprit de a scrie, pentru care arta este o nevoie fizică, un om care oscilează între energia vitală şi impulsurile morbide. O carte de o forţă magnetică hipnotizantă chiar şi în momentele când pare plictisitoare.

Flanagan, Richard. Să baţi din palme cu o singură mână / Richard Flanagan : trad. : Petru Iamandi. – Bucureşti : Litera, 2016 . – 350 p.

Într-o noapte geroasă din 1954, o femeie coboară treptele bărăcii unde spera să înceapă o nouă viaţă şi dispare în iarna australiană, lăsând în memoria Sonjei, fiica ei de 3 ani doar ecoul unui cântec de leagăn.  Mulţi ani mai târziu Sonja  se întoarce în locurile copilăriei, vrând să înţeleagă motivele acestui abandon. Îşi întâlneşte tatăl a cărei furie a alungat-o de acasă şi trebuie să se confrunte cu demonii trecutului: ororile ocupaţiei naziste din Slovenia, ţara ei de origine.

Să baţi din palme cu o singură mână zugrăveşte barbaria unei lumi vechi şi asprimea unei ţări noi, unde destine fără speranţă caută să se răscumpere prin iubire.

Donleavy, J. P. Roşcovanul / J.P. Donleavy : trad. : Mariana Piroteală . – Bucureşti : Litera, 2016. – 366 p.

Iresponsabil, nespălat, fermecător şi fără un ban în buzunar, Sebastian Dangerfield, student la drept la Colegiul Trinity, irlandez american cu accent englezesc, naufragiat în Dublin şi visând la dolari şi femei uşoare, veşnic  client al caselor de amanet, cutreieră puburile, murmurând ispite amăgitoare la urechea oricărei fete dispuse să-l asculte, într-o căutare deliberantă a libertăţii, bogăţiei şi recunoaşterii  care simte că i se cuvin. Liric şi licenţios, convingător, mişcător şi extrem de amuzant, Roşcovanul este un roman de un geniu comic autentic.

„Cred că va mai trece multă vreme până să-mi  pice în mână o carte să se apropie măcar de măiestria Roşcovanului. Şi , când asta se va întâmpla , cel mai probabil va fi o carte a domnului Donleavy” scrie Dorotthy Parker, revista Esguire.

Tartt, Donna. Sticletele / Donna Tartt : trad. : Iustina Babdoll. –  Bucureşti : Litera, 2016. – 1108 p.

Theo Decker, un adolescent  de treisprezece ani din New York, supravieţuieşte ca prin minune unei explozii care îi omoară mama într-un muzeu de artă şi intră fără voia lui în posesia unui mic tablou fascinant, preferatul mamei sale. Opt ani mai târziu Theo lucrează într-un muzeu de antichităţi, iar tabloul ascuns cu grijă devine pe neaşteptate poarta de acces către lumea subterană  a traficului cu opere de artă.

O poveste plină de suspans, meșteşugărită meticulos, asemenea unui tablou flămând, despre pierdere şi obsesie, despre supravieţuire şi modelarea propriului destin, toate supuse întorsăturilor imprevizibile şi nemiloase ale sorţii.

Christie, Agatha. Un buzunar plin cu secară / Agatha Christie : trad. : Mariana Piroteala. – Bucureşti : Litera, 2016. – 255 p.

Rex Fortescue, regele unui imperiu financiar, tocmai a fost otrăvit, iar în buzunarul lui poliţia a găsit secară. Cine este autorul acestei crime bizare? Ar putea  fi oricare dintre membrii familiei omului de afaceri sau poate una din victimele numeroaselor lui înşelătorii. Dar când tânăra şi decorativa soţie a domnului Forescue este asasinată la rândul ei, ca şi una din servitoarele familiei, devine evident că ucigaşul nu poate fi decât un psihopat.

Căci ce alt motiv ar avea cineva să omoare folosind drept inspiraţie versurile unui cântecel pentru copii? Miss Marple se implică în cel mai ciudat caz din viaţa ei, pentru a demasca un ucigaş nemilos.

Cărţile acestei autoare au fost vândute peste 2 miliarde de exemplare.

Cehov, Anton. Doamna cu căţelul / Anton Cehov : trad. : Otilia Cazimir. – Bucureşti : Litera, 2016. – 316 p.

Dacă există un prozator pe care să-l putem numi fără nici o ezitare „geniu” , acesta este scriitorul rus Anton Cehov. Nimeni nu a mai scris ceva asemănător până la el şi odată cu moartea lui s-a schimbat şi literatura lumii.

Toţi scriitorii adevăraţi sunt într-un fel „cehovieni” scrie Wiliam Boyd despre scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov.

În romanul său Doamna cu căţelul autorul nu spune nimic nou, astăzi am numi acest roman, un roman despre dragoste şi adulter, dar ceea ce spune este tulburător de simplu, de clar şi de convingător şi, de aceea teribil, incontestabil de adevărat.