Semne de carte și biblioteci
Iulia Hasdeu s-a născut la București, în ziua de  14 noiembrie 1869, fiind fiica savantului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu și a Iuliei, o ardeleancă născută Faliciu.
Bunicul Iuliei, tatăl lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost Alexandru Hâjdeu, fiu , la rândul lui, al  lui Tadeu Hâjdeu (1769-1835).
Fiind  un copil supradotat; la opt ani neîmpliniți Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani,  a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”,, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din București, a plecat la studii la Paris. A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona, studiu început la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său.
Cu excepția câtorva poeme apărute în timpul vieții, dar fără voia autorului, opera Iuliei Hasdeu este postumă. Bogdan Petriceicu Hasdeu se ocupă, în fapt, de postumitatea literară (și nu numai) a unicei sale fiice. Poate fi considerată o poetă română de expresie franceză pentru că cele mai multe texte le-a redactat în limba franceză. A scris preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri. A ținut și un jurnal, iar bogata corespondență cu tatăl ei, rămas la București denotă un fin intelectual, o conștiință a epocii sale, precum și o scriitoare cu talent. Primul ei volum de poezii, Bourgeons d’Avril, scris în 1887,  apare doi ani mai târziu, sub pseudonimul Camille Armand.
La 29 septembrie 1888 moare de tuberculoză, în vârstă de doar 19 ani și este înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.
Scriitorul  nu s-a resemnat niciodată cu pierderea celei mai dragi ființe.
În prologul pe care l-a scris pentru lucrarea sa, Sic cogito, Hasdeu se confesează:
Era scris și iscălit cu slova fiicei mele. Ce să fie? O va spune această carte.”
Se presupune că atât castelul de la Câmpina cât și cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după directivele riguroase ale spiritului defunctei transmise în cadrul unor ședințe de spiritism.
P.S. Din colecție: Cipran Doicesu Iula Hasdeu  (cu tălmăciri din poeziile sale); Iuia Hasdeu Poezii; Iulia Hasdeu Prinesa fluture ș.a.
 La ce bun?
să vă spun doamnă, aş putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, şi-o vrea
e decît bolta mai albastră
la ce bun? aţi rîde doar de vorba mea.
şi aş putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci şi farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-aţi crede, poate, ce v-am zis
apoi, cu-o tulbure simţire
şi cu ardoare
v-aş spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o ştiţi cu propria-vă fire.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s