Traseul vieții unui OM e scris în stele. Garanția unei asemenea afirmații nu știm dacă poate fi pusă în discuție, or, ne-a rămas transmisă din generație în generație celebra formulare: „Așa a fost scris”. Iar dacă ne referim la personalitatea distinctă a octogenarului Mihai CIMPOI, lucrurile se îmbină atât de deplin, încât, dacă-i studiem biografia pe etape, totul coincide cu definiția astrală a itinerarului parcurs până în prezent.

Academicianul și marele eminescolog român Mihai CIMPOI s-a născut într-o zi de 3 septembrie, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin ,Regatul României(Wikipedia). După școala primară și absolvirea studiilor medii, se înscrie la Facultatea de Filologie din Chișinău, pe diploma de absolvire a căreia este notat anul 1965. Până în 1972 activează în calitate de redactor al revistei „Nistru” și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este interzisă semnătura și activitatea publică, pentru că a „îndrăznit” să abordeze critica estetică de sorginte călinesciană în locul celei oficiale, sociologizante, mai bine zis, ideologizate.

Ulterior este angajat ca redactor la editurile „Cartea Moldovenească” (în 1974) și „Literatura artistică” (1977-1982), secretar literar la Teatrul Național (1982-1983) și la Teatrul liric „Al. Mateevici” (1986-1987). Din mai 1987 este ales secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova și președinte din septembrie 1991 până în 2010. A fost deputat al poporului din URSS (1989-1990) și apoi deputat în Parlamentul R. Moldova (1999-2001). În paralel, îndeplinește funcția de șef al Secției de literatură clasică a Institutului de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Moldovei, obține doctoratul în filologie în 1998, cu teza „Eminescu, poet al Ființei” (conducător, Eugen Simion) și predă la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. În 1991 devine membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992), membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1994 este ales și membru al consiliului director al acesteia), membru al PEN-clubului, membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2005), vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cetățean de onoare al Craiovei (în 2005, alături de Grigore Vieru, Vasile Tărâțeanu). Este director al revistei „Viața Basarabiei” și în colegiile publicațiilor „Caiete critice”, „Viața românească”, președinte fondator al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Fiind autor a peste 60 de studii și eseuri monografice, a mai multe de 3000 de studii și articole apărute în publicațiile literare din spațiul românesc și de peste hotare, dar și a peste 200 de studii de prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ș.a., spirit vulcanic și, totodată, stăpânit de dreapta cumpănă, preocupat vreme de peste 40 de ani de trecerea de la o mentalitate literară la alta, Mihai Cimpoi, prin felul său de a fi în literatură, prin spiritul său viu, generator de idei și capabil să soluționeze cele mai dificile probleme, rămâne a fi nu doar un Om al cetății, ci și un termen de referință atunci când se vorbește de rezistența prin cultură. El face parte, deopotrivă, din toate generațiile actuale de scriitori români și este aidoma unui far pentru „sutele de catarge” ce se avântă pe mările neliniștite ale logosului. (Valeriu Matei)

„Mihai Cimpoi înlătură, cu argumente, clișeele despre Eminescu. De pildă, pesimismul eminescian văzut doar ca o înfluență a lui Schopenhauer. Mergând pe urmele lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu și G. Călinescu, Mihai Cimpoi nuanțează înțelegerea pesimismului eminescian prin stabilirea unor raporturi elective între Eminescu și Kant, Eminescu și Hegel. După opinia sa îndreptățită, Eminescu se identifică unui homo dacicus, unui homo folcloricus, unui homo naturalis și unui homo religiosus. Toate aceste ipostaze ale devenirii lui Eminescu se rezumă în homo eminescianus”. (Tudor Nedelcea).

Parcursă pe verticală și orizontală, biografia eminiscologului și filosofului culturii – Mihai Cimpoi – reflectă soarta intelectualului (mai bine zis, a „perioadei de teroare intelectuală”, „a risipei de talente”) din spațiul actual al Republicii Moldova, profund marcat de un exil interior și care tinde să-și modeleze continuu propriul destin. În opoziție cu realitatea acerbă, savantul este atras de geniul creativ, de aceea a studiat în profunzime opera lui Eminescu („autorul emblematic”).

Eseul „Narcis şi Hyperion”(1979) l-a impus definitiv nu doar printre eminescologi, ci şi în conştiinţa critică din întreg spaţiul românesc, în cauză fiind un Eminescu global: un Poet al fiinţei (C. Ciopraga). De la publicarea acestuia şi până astăzi cerulcriticii literare a fost mereu „disfăcut în foc şi aur(M. Eminescu) de zecile de studii monografice şi de eseurile consacrate operei unor mari scriitori şi personalităţi ale culturii române: Sfinte firi vizionare: clasici români (1995); Lucian Blaga: Paradisiacul, Lucifericul, Mioriticul(1997), Mărul de aur. Valori româneşti în perspectivă europeană(1998, şi în traducere franceză – 2001), Brâncuşi, poet al nesfârşirii (2001); Duiliu Zamfirescu între natură şi idee(2002); Critice,vol. I-V (2001-2006); Secolul Bacovia(2005 şi în versiune engleză la Londra – 2007) ş.a. (revista „Limba română”).

Academicianul Mihai Cimpoi consideră că ne putem mântui doar prin cultură, „sub semnul călăuzitor al lui Eminescu”. Pentru foarte multă lume Universul Cimpoi este încă unul ascuns, misterios: urmează să-l studiem, să-l cunoaștem și să-l readucem în actualitatea recurentă… („Observatorul”, 22 martie 2020).

În finalul acestei succinte sinteze, ne vom referi la, așa cum a fost catalogată,   „O bucurie pentru sufletul românităţii, luată ca floare de leac, venită din partea unuia dintre cei mai consecvenţi eminescologi de pe planeta Pământ, academicianul Mihai Cimpoi. lucrarea de excepţie „Mihai Eminescu – Dicţionar enciclopedic”. Apărut în 2013, după o trudă de aproape 40 de ani, dicţionarul cuprinde nouă mari capitole şi subcapitole: Cuvânt înainte, Argument, Tabel cronologic, Portret-sinteză, Biografia, Arborele genealogic, Strămoşii poetului, Personalitatea, Anturaje, Mituri Eminescu, Concepţia despre lume, Moartea Civilă, Integrări tipologice, Clasicismul, Romantismul, Barocul, Simbolismul, Clasicitate şi modernitate, Cultura lui Eminescu, Personalităţi istorice, figuri culturale, Autori citaţi sau traduceri, Eroi literari, Mitul şi mitologia, Personaje mitologice, Păsări şi plante, copaci şi animale mitice, Filosofie, Filosofia indiană, Istoria, Sociologia, Economia politică, Pedagogia, Gramatica sanscrită, Expresii celebre, Poveşti româneşti, Proverbe din manuscrisele lui Eminescu, Proverbe, asemănări, locuţiuni diverse, zicale, cimilituri, Eminescianismul, Opera lui Mihai Eminescu, Odiseea receptării, Eminescologia, Eminescu eroul literar, Ediţii importante ale operei, Eminescu şi muzica, Eminescu în artele vizuale în viziunea marilor pictori ai lumii, Eminesciana cinematografică, Eminescu în filatelie, Eminescu în medalistică, Ediţii importante ale operei în limbi străine, Ediţii multilingve, Rezumat în română, germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă, Bibliografie, Index de opere eminesciene, de opere de autori români şi străini şi de traduceri, de nume, anexe, Pe urmele lui Eminescu cu Vasile Şoimaru”.( prof. Ioan de ALBA IULIA).

Suntem absolut siguri că acest destin, strălucirea căruia o vede fiecare dintre noi adânc imprimată pe bolta astrală a culturii, ne va bucura și de acum înainte cu roadele muncii sale, menirea cărora e să fie dăruite cu întreaga Sa Ființă cititorilor pasionați, dornici să se înfrupte cu nesaț din OPERA-I mare și valoroasă. Să ne fiți sănătos, stimate domnule academician Mihai CIMPOI. Să aveți parte mereu bucuria împlinirilor multașteptate.

Vă asigurăm de respectul și recunoștința noastră pentru dedicație și onoarea de care beneficiem grație faptului că prin tot ce ați realizat și sunteți, reprezentați plenar întregul neam românesc.

Echipa Filialei OVIDIUS a BM „B.P.Hasdeu”.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s