Vara a început spectaculos, cu stoluri de copii oriunde te aflai în acest oraș cu umeri albi de piatră. De 1 iunie părea că fiece colțișor verde, frumos amenajat al Chișinăului era loc de petrecere pentru micii noștri concitadini, care își iau în serios sărbătoarea și se bucură de acest prilej deosebit. Or, anotimpul multașteptat a început cu o zi senină, cu mult soare, exact așa cum și-o imaginau ei. Plimbări, excursii de cunoaștere, concerte, întâlniri cu personalități notorii și… jocuri, multe jocuri pe strada pietonală, grație echipelor celor 27 de filiale ale Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. A fost exact așa cum trebuie să fie un început de vară și de „Vacanță Mare”. Multă animație domnea și în jurul echipei ovidiene, care s-a bucurat de interesul chișinăuienilor, pentru că jocurile de societate prezentate de colegele noastre au trezit curiozitatea și mai ales copiii au adresat multe întrebări și au solicitat răspunsuri despre funcționarea acestora.

Nu mai puțin spectaculoasă a fost și ziua de 2 iunie, care a reunit în spațiul bibliotecii noastre pe iubitorii de teatru și jocul actoricesc. Oaspeții noștri dragi au fost elevii clasei a VIII-a de la Gimnaziul „Nicolae Costin” din capitală, care ne-au adus în dar un spectacol inedit, montat sub îndrumarea pedagogului de actorie Angela Cărăuș, artistă emerită. Tinerii actori au strălucit în prezentarea artistică a spectacolului „Meșterul Manole”, după un scenariu inspirat de vechea balada omonimă.

Legenda Meşterului Manole (într-o formulare mai exactă, balada legendară „Monastirea Argeşului”), capodoperă a culturii populare româneşti, rămâne irevocabil legată de frumoasa Mănăstire Curtea de Argeş, ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, din secolul al XVI-lea. În timp, legenda a devenit unul dintre miturile noastre fundamentale, mitul jertfei pentru creaţie, al cărui mesaj este că nimic nu poate rezista timpului dacă nu se „însufleţeşte” printr-un sacrificiu. Aceasta a trecut dincolo de hotarele României şi aduce străini din toată lumea, dornici să vadă celebrul zid unde a fost prinsă pe vecie soţia meşterului.

Dezvoltând ideea că opera de artă dăinuie şi după moartea autorului şi bazându-ne pe faptul că nicio valoare nu se creează fără sacrificii, avem în „Legenda meşterului Manole” o perlă de realizare a literaturii orale româneşti, ale cărei rădăcini se confundă cu originea Ţării Româneşti, cu întemeietorul ei, legendarul Negru-Vodă.

Legenda Meşterului Manole cunoaşte peste 200 de variante, dar, în toate, „povestea” este aceeaşi: Negru-Vodă (în istorie, Neagoe Basarab), împreună cu „Nouă meşteri mari/ Calfe şi zidari/ Şi Manole zece/ Care-i şi întrece” caută loc „Pe Argeş în gios/ Pe un mal frumos”, pentru a ridica „Mănăstire naltă/ Cum n-a mai fost altă”. Munca meşterilor este, însă, zadarnică, pentru că tot ce zidesc ziua, noaptea se surpă. În vis, lui Manole i se dezvăluie necesitatea de a o sacrifica pe prima femeie care va veni să aducă bucate „la soţ/ ori la frate”. Ana, soţia Meşterului Manole, este cea care soseşte prima şi, deşi meşterul îl roagă pe Dumnezeu să o oprească din cale, nimic nu poate împiedica sacrificiul. Zidirea Anei este momentul cel mai emoţionant al legendei: „Iar Manea oftă/ şi se apucă/ Zidul de zidit/ Visul de-mplinit”.

Mănăstirea fără asemănare este ridicată, iar Manole, rămas pe acoperiş, după înlăturarea schelelor, din porunca voievodului, pentru ca niciodată să nu mai poată ridica „altă mănăstire/ pentru pomenire/ mult mai luminoasă/ şi mult mai frumoasă”, îşi construieşte, precum ceilalţi meşteri, aripi din „şindrili uşoare”. În locul în care zborul lui s-a frânt s-a ivit un izvor (Fântâna lui Manole) care stă mărturie şi astăzi că sufletul meşterului genial rămâne nemuritor. Conform tradiţiei pe prima apă a fântânii curge apă pentru fericire, pe a doua pentru sănătate şi pe a treia pentru noroc.

Toate cele menționate au fost relatate cu brio în jocul scenic al tinerilor actori de la gimnaziul „Nicolae Costin”, iar acest eveniment cultural va rămâne pentru mult timp în memoria celor care au vizionat spectacolul. Și pe bună dreptate, căci „Elevii s-au străduit mult, au învățat nu doar textul, dar și cum să transmită mesajul prin gestică și arta vorbirii, ei având și costumele corespunzătoare,” a spus în final mentorul tinerilor actori, artista emerită Angela Cărăuș.

Bineînțeles că ei au fost răsplătiți cu aplauze binemeritate, diplome și cireșe dulci, combinate cu ciocolate și căpșune, ceea cea le-a plăcut mult.

Vara abia a început. Echipa de la „Ovidius”, după multă experiență acumulată i-a însușit secretele și provocările și e gata să-și bucure cititorii cu un întreg evantai de activităti culturale: creative, inovative, de cercetare și descoperire a comorilor ce le adăpostește în fondurile sale patrimoniale.

Veniți la „Ovidius”, dragii noștri! Aici  vă așteaptă o vacanță minunată, plină de bucuria lecturii de calitate și a descoperirii de sine, prin șirul de atracții nebănuite, care vi se pregătesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s