În ultimul timp, tot mai des și mai des auzim sintagmele: „lectura din necesitate” și lectura din plăcere”. Sigur, între aceste două sintagme e o distanță mare. Ne referim, bineînțeles, nu atât la distanța în timp, cât la distanța de conștientizare a tipului de lectură.

Pe alocuri aceste sintagme devin interdependente. Lectura din plăcere se dovedește a fi dintotdeauna necesară în anumite situații, perioade ale vieții, printr-o exprimare liberă și fluentă, precum, la rândul ei, lectura din necesitate ajunge într-un punct când volens-nolens provoacă plăcere, îți dezvolți vocabularul, imaginația, creativitatea, îți îmbogățești nivelul de cultură generală.

Dragă Asultătorule, probabil te-ai plictisit sau din contra, ți-ai încâlcit gândurile în această sumară introducere, prin care am vrut să-ți comunic că indiferent de progresul tehnologic, cititul rămâne a fi o artă plăcută și necesară.

Un exemplu concludent este atelierul de discuție „Pe strunele lecturii”, desfășurat la biblioteca „Ovidius” în colaborare cu bibliotecarul și profesorul de limba și literatura română, doamna Rodica Rusu de la Gimnaziul nr. 53, care împreună cu elevii clasei a V-a, au transformat sala de lectură a bibliotecii într-un spațiu rupt din romanul „David și vioara lui” de Eleanor H. Porter, celebra autoare a bestsellerului Pollyanna.

Am devenit martorii oculari ai unor frumoase provocări literare. Una din ele e atât de simplă: „Ce este lectura? ”, dar a primit niște răspunsuri complexe ca sens: „Lectura ne antrenează memoria”, „Lectura ne provoacă emoții”, „Lectura ne aduce informații” etc.

Cu siguranță, drag Ascultător, care parcurgi aceste rânduri, ai reușit să te întrebi și să dai imediat și un răspuns, căci mentorul activității nu uită să-și încurajeze elevii și să concluzioneze „Expresiile din lectură ne ajută în formarea personalității, ne modelează în creșterea intelectuală, ne ajută în pregătirea de viitor.”

-Știi ce urmează?

-Tăcere…

Nu e cazul să te sperii, e liniștea notelor muzicale, răsună „Balada” lui Ciprian Porumbescu. Cum orice liniște are un sfârșit, starea de melancolie în baza audiției, fu întreruptă de 2 întrebări ale profesoarei:

  1. Ce impact a avut asupra ta acordurile viorii și muzica audiată?
  2. Ascultând melodia unde te-ai simțit transferat?

Cuvintele de reper „a vrăji, a copleși, a emoționa, a sensibiliza, aveam senzația că…, m-am pomenit…”  au constituit punctul de pornire pentru elevii cuprinși de fiorul vioarei: „Am impresia că am pășit în paradis”, „M-am identificat cu melodia”, ,, Aveam senzația că citesc din cartea preferată”, „Melodia mi-a trezit interes față de muzică”, „Am fost alimentat cu emoție pozitivă, ceea ce a bucurat inima”, „Această doză de energie mi-a hrănit sufletul”, „ Acordurile vioarei mi-au creat senzația de vrajă, m-au emoționat”.

După o astfel de evocare a elementelor-cheie din romanul „David și vioara lui” de E.H.Porter, pe care unii din elevi l-au împrumutat de la bibliotecă, alții l-au achiziționat, a urmat teleportarea imaginară a acestora în lumea STEAM, aflând astfel de la profesor despre meșterul care confecționează și repară viori, Lutierul, o profesie pierdută în timp, dar și despre renumitele viori Andrea Amati(1555, în nordul Italiei) și Stradivarius(1680, italianul Antonio Stradivari).

Pentru a alimenta sufletul elevilor cu și mai mult entuziasm, doamna Rodica Rusu i-a provocat la un șir de exerciții, precum analiza metaforei „Vioara – broderia sufletului”, urmată de un exercițiu de imaginație: „Vioara este cartea, iar arcușul sunt ochii lor. Ce se poate produce?”

Prin intermediul acestor tehnici am descoperit trăirile elevilor vizavi de informația, lectura la care au fost predispuși.

La sigur, drag Ascultător, te întrebi dacă acești elevi provocați de învățător au avut parte de o lectură din necesitate sau una din plăcere.

Să fi fost prezent la discuțiile pe care le-au avut aceștia în timpul completării chestionarului vizavi de cartea „David și vioara lui” de E.H.Porter, unde ne-au relat și oral despre personajele cărții, portretul protagonistului, scrisoarea și mesajul tatălui pentru băiat, comentarea afirmațiilor: „Tata spune că sunt un mic instrument în marea orchestră a vieții”, „Măsor doar orele senine” etc., ai fi înțeles că aceste discuții înaripate și sincere vin doar din plăcerea lecturii și motivația intrinsecă a elevilor.

Când zicem motivație intrinsecă, ne referim la munca asiduă și dedicația cadrului didactic, doamna Rodica Rusu, care afirma: „Lectura, dulce zăbavă” e o tradiție încetățenită a activităților dedicate cititului/lecturii.”

Analizând complexitatea chestionarului în baza romanului propriu-zis, care a fost desemnată Cartea Anului 2019 în urma concursului de lectură „Bătălia Cărților”, nu am ezitat să invităm acești elevi să se înscrie în concurs, fiind eligibili după vârstă și bineînțeles, după pofta de lectură.

Deznodământul acestui atelier a fost unul dulce și melodic, căci doamna profesoară a oferit tuturor elevilor ciocolate din Austria, în formă de vioară.

Dragă Ascultătorule, cred că ai ajuns și tu la finele acestor rânduri și ești cuprins la fel ca și noi de feeria evenimentului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s