20 martie e o sărbătoare a limbii franceze, a culturii de a o împărtăși împreună cu cele 88 de state și guverne, membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei, singurul organism interguvernamental al Francofoniei, creat la 20 martie 1970.

Anual, 20 martie, ne amintește de Ziua Internațională a Francofoniei, de bucuria de a vorbi o limbă comună pe cele cinci continente, de-a intensifica cunoștințele și a promova franceza, care e una din cele șase limbi oficiale şi una dintre cele două limbi de lucru ale UNESCO.

Fiecare instituție, fiecare individ celebrează într-un mod aparte această zi.

Pentru instituțiile de învățământ a devenit o tradiție de a organiza în preajma acestei sărbători „Săptămâna limbii franceze și a francofoniei”.

Bibliotecile, nu uită să promoveze valoarea cărții și a lecturii acestora, organizând expoziții, unde prezintă cele mai de vază lucrări, dar și scriitori români, care au marcat istoria relațiilor culturale româno-franceze , precum Eugen Ionescu, Mirea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Paul Goma, Panait Istrati, etc.

Această sărbătoare poate fi marcată individual prin promovarea poeziei franceze, dar și prin încercarea de a o traduce, de a găsi echivalentele expresiilor lingvistice, de a transmite aceeași emoție, fără a pierde în timpul traductologiei „iubirea”, căci limba franceză e una din limbile în care acest sentiment sună altfel.

Iubirea se reliefează prin tot ceea ce înseamnă Femeie. Anul acesta, avem un motiv special de a da curs acestei iubiri prin creație, căci OIF anunță că în anul 2021 este adus un omagiu femeilor din cele 88 de state și guverne francofone care luptă zilnic, mai ales în criza sanitară de Covid-19.

Vă propunem spre lectură un poem din creația lui Pierre de Ronsard, un poem în care se poate regăsi orice Femeie, de fapt, fiecare Femeie e o „Marie”

Amour de Marie

Demandes-tu, chère Marie,

Quelle est pour toi ma pauvre vie ?

Je jure par tes yeux qu’elle est

Telle qu’ordonner te la plaît.

Pauvre, chétive, langoureuse,

Dolente, triste, malheureuse :

Et tout le mal qui vient d’amour,

Ne m’abandonne nuit ni jour !

Après demandes-tu, Marie,

Quels compagnons suivent ma vie ?

Suivie en sa fortune elle est

De tels compagnons qu’il te plaît.

Ennui, travail, peine, tristesse,

Larmes, soupirs, sanglots, détresse,

Et tout le mal qui vient d’amour,

Ne m’abandonne nuit ni jour.

Voilà comment pour toi, Marie,

Je traîne ma chétive vie,

Heureux du mal que je reçois

Pour t’aimer cent fois plus que moi.

Te iubesc, Marie! 

Întreabă-te, dragă Marie,

Dacă pentru tine viața mea e vie ?

Pentru ochii tăi, aș putea jura

Că ea, viața-ți va plăcea :

Sărmană, sensibilă și senzuală,

Jalnică, tristă și brutală,

Și tot răul ce din iubire vine,

Noapte și zi de mine se ține.

Apoi, întreabă-te, tu, Marie,

Oare mă va urma vreo soție ?

Pândită de-o asemenea șansă,

Ea-ți va plăcea ca mireasă :

Harnică și plictisită, supărăcioasă și neliniștită,

Cu chip de lacrimi, de suspine, dar iubită de mine.

Și tot răul ce din iubire vine,

Noapte și zi de mine se ține.

Iată cum pentru tine, Marie,

Mi-am pierdut unica avuție,

Fericit de răul pricinuit,

Eu te-am iubit însutit.

Ostașevschi-Ureche Ana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s