E imposibil să nu admiri Primăvara, în primul rând pentru regenerarea naturii, pentru primul ghiocel și firicel de iarbă; în cel de-al doilea rând, pentru curajul de-a se cuibări în sufletul nostru și a se face așteptată, în cel de-al treilea rând, dar nu în cel din urmă, pentru oamenii ce ni i-a dăruit ca o revelație a naturii, ca o speranță că tot ceea ce a fost inventat se poate de inovat.
Mesajul nostru, a ovidienelor, strâns legate în jurul bibliotecii „Ovidius”, în acest gol a lui „O”, plin de noi, unde mulțimea de puncte a circumferinței marchează munca continuă și egalitatea în idei și acțiuni, asemeni cavalerilor din jurul mesei rotunde.
Mesajul nostru, după cum ziceam, se referă la unul din oamenii ce-au ales să se nască între două fire trainice, alb și roșu, de Mărțișor.
Astăzi, e despre Dumneavoastră, Stimată Doamnă Lidia Kulikovski!
Nu e de mirare, că fiecare om așteaptă Primăvara cu nerăbdare și găsește în ea un „altfel” de anotimp. Acest „altfel” ați știut a-l insufla frumos omenirii, prin Bibliotecă, acea deschidere de „altfel” de carte, de fapte luminoase pe care le-ați sporit în cele șapte decenii de viață.
Șapte decenii, care de fapt, nu vă marchează vârsta, ci experiența de-a le aranja pe toate la locul lor.
Ele sunt asemeni celor șapte ani de acasă, căci datorită acestora, ați știut a dubla, tripla anii bogați în realizări, în trepte spre ascensiune.
Șapte decenii în comunitate comunică tendința Dumneavoastră de-a dărui societății un exemplu, de-a prețui clipa, de-a medita intențiile, de-a vedea diferența, de-a pune la încercare răbdarea, de-a realiza visul.
Șapte decenii ale Dumneavoastră sunt șapte minuni ale lumii!
Credeți că exagerăm…
Ba bine, că nu… Oare nu e o minune existența noastră, a Bibliotecii „Ovidius” din 25 aprilie 1994, bibliotecă de carte românească într-un timp de restriște?
Nu puține au fost obstacolele, însă progresul e și azi vizibil, prin cititori înaripați de slova română, prin bibliotecari fericiți de munca biblioteconomică. Nu ezităm în a Vă mulțumi pentru sârguința și osteneala de-a avea zile sub aripa lui „Ovidius”.
Cu fiecare monografie apărută de sub tipar, ați reușit să ne convingeți că minunile continuă și efortul se merită. Prin studiile Dvs. Vă imaginați câte minți au fost luminate, câte suflete și-au găsit alinarea că profesează ca bibliotecar și că din ei renaște credința spre schimbare, inovare.
Șapte decenii de viață trăite în mod organizat ca șapte zile ale săptămânii. Aici, nu e doar un bun management al timpului; aici, e Arca lui Noe pe care o edificați continuu întru Binele și Înțelepciunea societății.
Dragă Doamnă a Bibliotecii, la fericita vârstă a înțelepciunii și împlinirii, venim a Vă ura să mergeți și de azi încolo, mână-n mână cu optimismul de-a le reuși pe toate, cu starea de bine de-a interacționa și a ghida și mai mulți învățăcei, cu norocul de-a avea în preajmă oameni dragi, oameni de încredere și oameni de perspectivă.
Să Fiți mereu în armonie cu Sănătatea și Prosperitatea firului de Mărțișor, pe care-l purtați în piept vizibil și invizibil, oriunde și oricând.
Să nu se epuizeze niciodată magazia provocărilor, a încercărilor de-a fi „altfel”, nonconformiști, inovaționali.
Nu uitați, șapte decenii de viață sunt șapte ani de acasă, ce-abia așteaptă o pistă pentru decolare.
Astăzi, pistă pentru aniversare!
La Mulți Ani, Om al Cărții, Lidia Kulikovski, un Jules Verne al timpurilor noastre, al Bibliotecii!
Cu admirație, Ovidienele din Casa Cărții
de pe șoseaua Hâncești, 32