Motivația Juriului Nobel

pentru descrierile și dense și autentic epice ale vieții țărănimii chineze, precum și pentru capodoperele ei în domeniul biografiei

Pearl S. Buck [Pearl Sydenstricker Buck (n. 26 iunie 1892, Hillsboro, Virginia de Vest – d. 6 martie 1973, Danby, Vermont), scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 1938], renumita autoare a romanului „Pământ bun”, credea că povestea femeilor merită să fie repetată. În colecția ei de eseuri feministe din 1941, „Despre bărbați și femei”, ea scria:

Adevărul nu a fost niciodată spus despre rolul femeilor in istorie: ca oriunde bărbatul a mers, acolo a mers și femeia, și ceea ce el a făcut, și ea a facut așișderea. Femeile sunt ignorante in ceea ce privește propriul lor trecut și sunt ignorante în ceea ce privește importanța lor în trecut. De curiozitate, acum câteva luni am întrebat la întâmplare pe mai multe femei cunoscute mie dacă au auzit de Elizabeth Cady Stanton. Numai una auzise de numele ei și nu-și amintea nimic mai mult despre ea. Și totusi, numai cu o generație în urmă, Elizabeth Cady Stanton era numită cea mai importantă femeie din SUA și chiar, de către unii, cea mai importantă din lume…

Dacă scopul educației este să-i lumineze pe bărbati și pe femei unii despre alții, atunci desigur că istoria trebuie să fie predată respectând adevărul despre ambele grupuri și rescrisă respectând acest adevăr.”

Mulți o cunosc pe Pearl S. Buck în calitatea sa de autoare a unor cărți bine vândute și premiate, mai ales romane. Autoare a mai bine de șaptezeci de cărți care abordează diferite genuri literare, Buck a fost una dintre cele mai populare romanciere ale secolului XX. Ea a fost prima femeie care a câștigat atât Premiul Pulitzer cât și Premiul Nobel pentru literatură. A deschis orizonturi noi în opera de ficțiune americană, mai ales în ceea ce privește reprezentarea plină de înțelegere și de onestitate a oamenilor, culturilor și societăților din Asia.

Alții o cunosc pe Pearl S. Buck datorită activității ei pe plan umanitar și pentru promovarea armoniei între diverse tradiții culturale și rase. Deoarece ea credea că „testul unei civilizații este modul în care se îngrijeste de membrii ei neajutorați”, Buck a inființat mai multe organizații devotate imbunătățirii calității vieții și șanselor oferite copiilor – mai ales refugiaților și celor alungați de foame și război, orfanilor și copiilor sărăciți, celor cu dizabilități și celor bolnavi – ca și altor oameni marginalizați și dezavantajați. Una dintre organizațiile înființată de ea, „Casa Bine ați venit”, a fost prima agenție internațională de adopții între rase diferite.

Buck a activat cu devotament în favoarea drepturilor civile; a fost printre membrii activi ai consiliului de administrație al Universității Howard. A fost o susținătoare pasionată a drepturilor emigranților din Asia, a publicat revista Asia și a inființat Asociația Est si Vest. Pacifistă, și-a exprimat pe față poziția în favoarea dezarmării, fiind de asemenea membră a Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate.

Puțini ar mai recunoaște astăzi în Pearl S. Buck, care a fost mama a opt copii, figura publică independentă sș lider între femei, o feministă provita! „Faceți presiuni continui pentru egalitatea umană, nu numai pentru voi, dar și pentru toate acele grupuri cărora nu li se acordă egalitate”, a spus ea studenților de la Universitatea Howard în discursul de sfârșit de an, în 1942. Eforturile neobosite ale lui Buck în calitatea ei de luptătoare pentru cei aflați la nevoie au fost depuse atât în favoarea femeilor, cât și a copiilor lor nenăscuți.

Deși Buck înclina să nu adopte eticheta de „feministă”, ea a sprijinit energic Amendamentul pentru Drepturi Egale, într-o perioadă când majoritatea grupurilor organizate de femei se opuneau acestuia. În calitatea ei de scriitoare, ea a adus la lumină experiențele femeilor din alte civilizații, ca pacifistă a criticat efectele devastatoare ale razboiului asupra femeilor și, in calitatea ei de purtător de cuvânt al copiilor, a dovedit o preocupare deosebită pentru tinerele fete, care, adesea, se numărau printre cei mai vulnerabili membri ai societății.

Credința de nezdruncinat a lui Pearl Buck în demnitatea egală și în valoarea tuturor ființelor omenești și hotărârea ei de a sprijini și ajuta pe cei mai vulnerabili membri ai oricărei societăți i-au servit drept inspirație și în adoptarea unei atitudini pentru viață.

Eseul care urmează, „Fiecare viață este un dar”, a fost scris către sfârsitul vieții ei, drept prefață la cartea din 1968 a lui Robert E. Cooke, O alegere teribilă: Dilema avortului.

Fiecare viață este un dar

În calitate de mamă a unui copil întârziat mental din cauza fenilketonuriei, pot să mă întreb pe mine însămi, în acest moment de reflecție, daca aș fi preferat ca ea să nu se fi născut. Nu, lăsați-mă să pun întrebarea complet. Dacă ar fi fost posibil ca eu să știu dinainte că viața ei va fi handicapată, aș fi dorit oare să fac un avort?

Acum, având experiența completă a durerii și disperării trăite, răspunsul este „NU, n-aș fi făcut-o.” Chiar cunoscând totul, aș fi ales viața și aceasta din două motive: în primul rând, mă tem de pueterea de a alege între moarte și viață, aflată în mâinile omului; nu văd nicio ființă căreia i-aș încredința o asemenea putere – nici mie, nici altcuiva, oricine ar fi.

Înțelepciunea omenească, integritatea, nu sunt suficiente pentru asta. Deoarece fătul este o ființă deja vie și aflată într-un proces de dezvoltare, a-l omorî inseamnă să alegi moartea mai presus de viață. În care moment ar trebui să permitem această alegere? Pentru mine, răspunsul este – nici unul, odată ce viața a început.

În nici un moment, repet, fie atunci când viața începe sau viața se termină, pentru că noi nu putem, pentru propria noastra siguranță, să avem permisiunea de a alege moartea, deoarece viața este singurul lucru pe care îl cunoaștem. Dincolo de viață este numai credință și presupunere, dar nu cunoaștere. Acolo unde nu există cunoaștere decât despre viață, hotărârea privind moartea este un lucru periculos pentru rasa umană.

Odată stabilit acest principiu, am să trec la al doilea motiv pentru care resping avortul, în propriul meu caz. Viața copilului meu nu a fost lipsită de semnificație. Într-adevăr, ea a adus mângâiere sș ajutor practic multor oameni care sunt părinți ai unor copii întarziați mental sau care sunt ei înșiși handicapați.

Este adevărat, ea a făcut acest lucru prin intermediul meu, și totuși, fără ea, nu aș fi avut mijloacele necesare ca să învăț cum să accept această durere inevitabilă și cum să fac ca această acceptare să fie de folos altora.

Aș fi eu atât de lipsită de inimă să spun că, din acest motiv, a meritat ca acest copil al meu să se fi născut întârziat? Desigur că nu, dar vreau să spun că, deși a fost grav afectată, viața ei a avut semnificație și valoare.

Toate acestea pot fi rezumate, poate, spunând că, în această lume, unde cruzimea predomină in atâtea aspecte ale vieții noastre, eu nu aș adăuga povara alegerii de a omorî mai degrabă decât de a lăsa în viață.

Un copil întârziat, o persoană handicapată, aduce propriul lui dar vieții, chiar și în viețile ființelor omenești normale. Acest dar cuprinde învățarea lecțiilor de răbdare, înțelegere și milă, lecții pe care noi toți avem nevoie să le primim și să le punem în practică unul față de altul, indiferent de ceea ce suntem fiecare.

Pentru acest dar primit de mine din partea unui copil neajutorat, îmi exprim recunoștința.

__________
Sursa: Cat Clark, Feminists for Life, 4 martie 2011, pp. 38-39
www.feministsforlife.org – Ca si Susan B. Anthony și celelalte feministe americane de la începuturile acestei mișcări, feministele pentru viața de astăzi își imaginează o lume mai bună, unde nici o femeie nu va fi împinsă de disperare la avort.

Sursă: Cultura vieții

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s