Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în anul 1976).

Motivația Juriului Nobel: „pentru înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa”.

A fost primul romancier care a câștigat National Book Award de trei ori. În 1975 a obținut Premiul Pulitzer pentru „Darul lui Humboldt”, iar în 1976, a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, premiul National Medal of Arts, în 1990 National Book Foundation Medal.

Scriitorul Saul Bellow a crescut în Chicago şi marea majoritate a operelor lui gravitează în jurul acestui oraş sau în jurul evreilor şi imigranţilor din America.

Cele mai cunoscute dintre romanele sale sunt „Darul lui Humboldt”, „Trăieşte clipa” şi „Herzog”.

Cu acesta din urmă, o cronică a vieţii evreilor din Chicago şi New York, şi-a consolidat reputaţia internaţională, iar pentru „Darul lui Humboldt” i s-a decernat Nobelul.

În opinia lui Philip Roth, un alt romancier-vedetă, Saul Bellow şi William Faulkner formează împreună „coloana vertebrală a literaturii americane a secolului 20″.

Saul Bellow i-a criticat pe unii dintre scriitorii moderni, despre care credea că nu au o viziune prea coerentă a umanităţii, dar s-a arătat preocupat şi de ceea ce numea „impresia falsă că oamenii sunt informaţi prin presă”.

Saul Bellow a avut 5 soţii, printre care şi una de origine română, Alexandra Bagdasar

A trăit multă vreme la Chicago, iar unul dintre personajele romanului „Ravelstein” aduce mult cu Mircea Eliade, evocat în termeni nu tocmai favorabili.

Saul Bellow a avut 5 soţii, printre care şi una de origine română.

Antoaneta Ralian a tradus cărţile lui Bellow în limba română. Ea l-a întâlnit pe scriitorul american în 1977.

„În 1977, tocmai traduceam „Darul lui Humboldt” când am aflat că Saul Bellow a venit la Bucureşti”- îşi aminteşte Antoaneta Ralian într-un interviu acordat BBC.

„El venise cu soţia sa de atunci, Alexandra Bagdasar, care era fiica fostei ministre a sănătăţii. Mama ei era pe patul de moarte la spitalul Elias care era spital de partid, cu regim foarte strict. Alexandra Bagdasar era însă transfugă, cum se spunea pe vremea aceea, şi nu i s-a permis să îşi vadă mama”.

„Uniunea Scriitorilor a organizat o întâlnire între scriitori şi Saul Bellow a care am participat şi eu, ca traducătoare a lui. I-am cerut una-două întrevederi ca să îmi dea explicaţii referitoare la unele probleme din carte, care se ocupa de realitatea americană modernă şi care pe atunci mi-era destul de străină.”

„Mi-a fixat o întrevedere şi când l-am văzut dădea impresia unui om care parcă picase de pe altă planetă. Saul Bellow, proaspăt laureat al premiului Nobel, scriitor de notoritate, venise în acel Bucureşti îngrozitor, infernal din 1977, cu atât mai dezastruos cu cât era imediat după cutremur. Picase într-o lume complet străină, nu exista apă, canalizare, căldură, cred că avea o viziune de infern”

Saul Bellow îşi descrie pe larg avatarurile şi impresiile lăsate de acea vizită la Bucureşti în „Iarna decanului”.

„Omul era îngrozit, făcuse o psihoză, avea impresia că peste tot erau microfoane, că el era urmărit de agenţi ai securităţii”, povesteşte Antoaneta Ralian.

Ea a făcut, în 1979, un interviu cu Saul Bellow în care acesta vorbeşte despre Mircea Eliade.

Antoaneta Ralian a deschis discuţia: „Ştiu că îl cunoaşteţi pe scriitorul Mircea Eliade; mă înşel sau se pot descifra în ultimul dvs. roman, „Darul lui Humboldt”, unele sensuri şi rezonanţe ale gândirii lui Mircea Eliade?”

Saul Bellow a răspuns: „Îl admir foarte mult pe profesorul Eliade şi am citit multe din cărţile sale. Faptul de a citi cu admiraţie duce, fără îndoială, la unele influenţe dar nu aş putea spune cinstit în ce măsură, în ce fel m-a influenţat. Mă simt îndatorat lui dar nu am posibilitatea de a aprecia măsura acestei datorii”.

Dar, 20 de ani mai târziu, tonul admirativ la adresa lui Mircea Eliade se schimbă radical în romanul „Ravelstein” apărut în 2001.

Antoaneta Ralian a explicat că între timp se întâmplaseră multe lucruri. Saul Bellow divorţase de Alexandra Bagdasar, care era prietena lui Mircea Eliade şi ea era cea care l-a introdus pe Bellow în lumea lui Eliade.

„A intervenit aici o chestie explicabilă omeneşte, răfuiala lui Bellow cu fosta lui soţie s-a răsfrânt şi asupra relaţiei cu Mircea Eliade”, a spus Antoaneta Ralian la BBC.

sursă: BBC ROMANIAN.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s