(n. 20 noiembrie 1858Östra EmterwikVärmland – d. 16 martie 1940) a fost o scriitoare suedeză, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).

Opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene și tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave.

De asemenea, a mai scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică o lecție metaforică de geografie, istorie și cultură. „… ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera.

Opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene și tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave.

Selma Lagerlöf s-a născut în Mårbacka, Värmland, pe 20 noiembrie 1858. Conacul părintesc din Mårbacka apare în toate amintirile ei din copilărie. Casa cu etaj, cu acoperişul învelit cu turbă, cu oameni veseli, cuvincioşi şi muncitori, apare uneori prezentată direct în opera sa. Când Selma avea trei ani, s-a trezit într-o dimineaţă cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodată. Din acest motiv, Selma nu a mers la cursurile unei şcoli, ci a învăţat acasă.

De mică a citit mult, cărţi de aventuri pline de fantezie, „O mie şi una de nopţi”, cărţile lui Walter Scott, povestirile lui H. C. Andersen. Încă de la 15 ani, a început să scrie versuri şi şi-a propus să devină scriitoare. Dorinţa de a-şi face o situaţie şi starea economică precară a familiei a determinat-o, în 1881, să plece la Stockholm, unde a urmat, un an, cursurile unui liceu pentru fete şi trei ani cursurile şcolii pedagogice.

Din 1885 până în 1895, a fost învăţătoare într-o şcoală de fete la Landskrona. În această perioadă, a scris „Gösta Berlings saga” (1891), o carte care a fost foarte rece primită de critică. Faptul acesta se explică prin aceea că Selma Lagerlöf, începând să scrie această carte, a simţit că nu se poate încadra în canoanele literare ale epocii, povestirile ei, atât de intim legate de copilărie şi de adolescenţă, având nevoie de o libertate de expresie asemănătoare cu aceea a legendelor populare.

Doi ani mai târziu, un danez a tradus cartea şi astfel „Gösta Berlings” a ajuns pe masa de lucru a lui Georg Brandes, cel mai autorizat critic literar din vremea sa, iar recenzia favorabilă a acestuia a adus consacrarea definitivă a volumului.

În opera Selmei Lagerlöf predomină povestirea, legenda. Din motive didactice, a scris o carte de lecturi geografice despre Suedia, plină de amintiri istorice şi de descrieri ale pământului suedez. Micii şi marii cititori ai acestei cărţi nici nu-şi imaginează că a fost scrisă pentru şcoala elementară. Cartea a fost tradusă în foarte multe limbi străine şi este cea mai cunoscută operă a Selmei Lagerlöf: „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia/ Nils Holgersson underbara resa genom Sverige” (1907).

În anul 1909, aceasta a devenit prima femeie care a primit premiul Nobel pentru literatură. Pentru deosebitele ei merite, Selma Lagerlöf a primit titlul de Doctor Honoris Causa şi a devenit membru al Academiei Suedeze, în 1914.

În 1939, Selma Lagerlöf a salvat-o de la exterminarea de către regimul nazist pe scriitoarea germană Nelly Sachs, care s-a refugiat la Stockholm.

Scriitoarea Selma Lagerlöf a decedat în 1940.

Scrisă de o autoare laureată a premiului Nobel,  Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, una dintre cele mai iubite cărți pentru copii, este o poveste emoționantă despre curaj, prietenie și încredere.

Minunata călătorie a lui Nils Holgersson (Original Nils Holgerssons underbara resa genom Sverige) este o faimoasă ficțiune scrisă de către autoarea de origine suedeză, Selma Lagerlöf, publicată în două părți, în 1906 și 1907. Contextul în urma căruia s-a publicat romanul a fost o directivă a Asociației Naționale a Profesorilor în care se propunea scrierea unei cărți pentru școlile publice.

„Și-a dedicat trei ani pentru studierea naturii și familiarizarea cu viața păsărilor și animalelor. A încercat să descopere cât mai multe din legendele și poveștile din folclorul diferitelor regiuni. Toate acestea ea le-a țesut într-un mod ingenios în povestea ei.” (Din introducerea traducătoarei Velma Swanston Howard.)

Selma Lagerlöf, asemeni altor mulți intelectuali suedezi ai vremii, a fost o susținătoare a reformei scrierii suedeze. Când a fost publicată în 1906, cartea a fost una din primele care a adoptat noua scriere introdusă de către guvern prin rezoluția de la 7 aprilie 1906

Cartea este despre un băiat, Nils Holgersson, ale cărui „plăceri ieftine erau să mănânce și să doarmă, și după astea îi plăcea cel mai mult să facă pozne”. Îi face mare plăcere să rănească animalele din ogradă. Nils capturează un pitic într-o plasă în timp ce familia lui era la biserică și l-au lăsat acasă pentru a citi capitole din Biblie. Piticul îi propune lui Nils să-l elibereze, iar dacă îl va elibera, îi va dărui o lingura de argint și o monedă de aur. Nils respinge oferta și piticul îl transformă pe Nils într-un spiriduș, micșorat și capabil să vorbească cu animalele, care sunt bucuroase să-l vadă pe băiat redus la dimensiunea lor și sunt mânioase și înfometate după răzbunare. Când acestea se întâmplă, gâștele sălbatice zburau deasupra fermei lor în una dintre migrații, iar un gânsac domestic alb încercă să li se alăture. În încercarea de a-l opri, Nils se prinde de gâtul gâscanului, care însă se ridică cu succes și se alătură păsărilor sălbatice.

Gâștele sălbatice, care nu sunt deloc mulțumite de faptul că un băiat și gâsca domestică li s-au alăturat, îi conduc pe aceștia într-o călătorie aventuroasă prin provinciile Suediei, observând în drumul lor caracteristicile naturale și resursele economice. De asemenea personajele și întâmplările pe care le întâlnește îl transformă într-un bărbat: gâsca domestică trebuie să demonstreze capacitatea de a zbura asemeni experimentatelor gâște sălbatice și Nils trebuie să le demonstreze gâștelor că le va fi un companion folositor, în ciuda îndoielilor. De-a lungul călătoriei, Nils descoperă că dacă demonstrează că s-a schimbat în bine, piticul este dispus să-l readucă la dimensiunile inițiale.

Cartea a fost criticată pentru faptul că băiatul și gâsca nu fac nici o oprire în provincia Halland. în capitolul 53 aceștia zboară deasupra provinciei Halland în drumul lor de întoarcere spre Scania, dar nu sunt impresionați de priveliști și nu opresc. Cu toate acestea, un asemenea capitol a fost adăugat în unele din traducerile cărții.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s