O nouă zi, o nouă provocare pentru curioșii ovidieni.

Azi am învățat să citim imagini și să ne exprimăm gândurile în raport cu acestea. Dacă majoritatea au exclamat: „Aceasta e lumea noastră! O lume cu acces la internet, telefon, televizor, ziare, chat etc.”

Unii și-au imaginat deja o viață lipsită de mijloacele de difuzare a informației, conștientizând dezavantajele unei lumi, care trăiește doar cu informația ce vine din mediul său și nu e la curent cu ce se întâmplă în afara acesteia. Alții au zis că e o modalitate să găsești alte ocupații, alte surse de informare, în mare parte directe.

Termenul-cheie a fost dedus rapid: Comunicare! Cu toții au sesizat că existăun emițător și unul sau mai mulți receptori ai informației.

Pentru receptarea textului scris la tema: Mijloacele de comunicare în masă am recurs la metoda Turul Galeriei, astfel cele trei grupuri formate au extras câte un text pentru a-l reprezenta schematic pe coala de hârtie primită și pentru a-și întâmpina colegii cu un discurs  pe potrivă.

De la o masă la alta, vânzătorii de Media și-au prezentat produsele: Presa scrisă și presa online; Clasificarea publicațiilor după genul de informații, Presa audiovizuală și Internetul, Complexele Multimedia.    

Acumulând de la fiecare masă câte o informație utilă, juniorii au constatat că diveristatea surselor de informare conduce necondiționat la o informație sigură, de încredere.

Fiind niște vânzători în Top, ei au explorat biblioteca pentru a prezenta celorlalți mediile pe care le-au studiat. Astfel, am avut strângeri de mână cu ziarele și revistele bibliotecii „Ovidius”, precum: Literatura și arta; Univers Pedagogic; Făclia; Vocea poporului și publicațiile de informare specializate: Femeia de azi; Moldoveanca; Învățătorul modern; Contabilitate și audit; Art Gallery; Știință și Tehnică; Florile dalbe; Alunelul etc.  

Ultimul grup, dar nu cel din urmă a transmis prin varii materiale prezența unei „lumi paralele”, a internetului și a complexelor multimedia din colecția bibliotecii: audio- book-uri cu operele poeților români, CD-uri cu filme în desen animat și dicționare de sinonime, ortografie, cât și cartea digitală: PocketBook, ce cuprinde 2000 de opere literare.

Având la-ndemână mijloacele de comunicare în masă, a fost relativ ușor să descopere în fiecare din acestea câte 2-3 caracteristici. Cei care au strigat primii Bingo! evident că sunt internauții ovidieni, cei care au explorat internetul prin cuvinte, observându-i toate aspectele și fără a-l accesa, adică off-line. Viteza lor de lucru e echivalentă cu cea a internetului. Nimic nu e întâmplător.

Creația merge mână-n mână cu dinamica. Nu poți crea ceva, dacă totul în jurul tău e static. Așa că, am purces la treabă și am dat viață unui joc, intitulat: „Uite, câte știu!”

Nu a fost suficient doar să notăm întrebările din temele studiate și să scriem răspunsul pe verso, ci ne-am adunat în jurul mesei și am și dat start jocului intelectual. O mai bună recapitulare nu știm de veți afla.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s