Eu ce-am cântat iubirea bogată-n gingășii,
Îți spun, Posteritate, e vremea să mă știi…
Publius Ovidius Naso

     Ovidiu (Publius Ovidius Naso) (43 î. Hr. – cca 17 d. Hr.) – poet elegiac latin din perioada „secolului de aur”. S-a născut în orașul Sulmona (Italia) într-o familie înstărită. La Roma, sub îndrumarea renumiților profesori ai vremii, el a studiat retorica cu scopul de a deveni avocat. În anii studiilor însă intră în cercul poetic al lui Marcus Valerius Messalla Corvinus. Atras de literatură, renunță la cariera de avocat, dedicându-se poeziei. „Ceea ce scriam în proză se înveșmânta de la sine în haina poeziei, își amintea poetul mai târziu.
Ca și predecesorii săi, Tibul și Propertiu, Ovidiu își începe creația poetică cu o culegere de elegii de dragoste „Amoruri” în trei cărți. Aceasta se deosebește printr-un ascuțit spirit de observație, compoziție reușită, subtilitate a versului. Tema dragostei a fost continuată în poeme cu caracter didactic „Arta iubirii”, „Remediile iubirii”, „Cosmetice” și „Heroidele” – o culegere din 15 scrisori ale unor eroine mitologice, adresate soților sau iubiților, de care ele sunt despărțite.
Fiind poetul adorat la curtea lui August, în anul 8, Ovidiu cade totuși în dizgrație și, la porunca lui Octavian, este exilat la Tomis (azi orașul Constanța, România) – colonie grecească, cu populație preponderant getică. De acolo, Ovidiu așa și nu s-a mai reîntors acasă.
În exil, tematica lui Ovidiu se schimbă: de la subiecte amoroase, poetul trece la reflectarea propriilor sale suferințe. Pe malul Pontului Euxin (Mării Negre) el scrie culegerea de poezii elegiace „Tristele”, în care povestește despre plecarea sa din Roma și despre despărțirea de oameni dragi, se plânge de clima aspră a locului nou și de necredința prietenilor. Scrisorile în versuri Ponticele, alcătuite în continuare, reprezintă un document istoric și etnografic veritabil, deoarece din ele putem afla date amănunțite despre viața și ocupațiile geto-dacilor, despre condițiile geografice și cele climaterice ale ținuturilor dunărene.
Întreaga operă a lui Ovidiu a inspirat pe mai mulți scriitori, începând din Evul Mediu și până în zilele noastre. Privit constant ca un model al poeziei de dragoste, el a exercitat o influență hotărâtoare asupra poeziei lirice europene.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s