Expresiile Toamna se numără bobocii, se culeg roadele oferă un sens activităților cu care ne ocupăm pe durata unui anotimp.

De altfel, toamna înseamnă nu doar frunze răzlețe, ci și aroma viței de vie, a strugurilor, după care Culesul strugurilor. Tehnologia pregătirii vinului. O temă care și-a depănat firul la serviciul „Șezători de altădată”.

Probabil nici nu vă imaginați cum printre atâtea doamne poate să roiască istoria strugurilor și mai cu seamă, pregătirea acestora, când sesizăm că în arta vinului cei mai iscusiți sunt bărbații.

Însă, luând în considerație vârsta doamnelor și timpul în care au copilărit, conștientizăm că ele le știu pe toate și că au participat și s-au integrat în muncă, indiferent că erau copii, că erau femei.

Așa că activitatea de astăzi a combinat minuțios lucrul cu cârligul, cu acul, cu foarfeca, cât și cordelele, ața și mărgelele nu cu un păhar de vin, ci cu firul narativ al acestuia, pornind de la culesul/alesul strugurilor în lădițe speciale, coșuri împletite din lozie, după care neapărat în șase/opt ore era necesar  să fie puși într-o cadă din lemn pentru a fi zdrobiți, înainte ca aceștia să înceapă a se fermenta.

Unele dintre doamne ne-au relatat că pe când erau copile, strugurii nu se zdrobeau cu mașini speciale, numite zdrobitoare, ci cu picioarele, după cum afirma doamna Polina: Eu mi-aduc și-acum aminte cum împreună cu sora mea ne descălțam și ne spălam picioarele, după care urcam în cada de lemn și zdrobeam strugurii. Aceasta era o  plăcere, o satisfacție și în același timp, sănătate!

După care strugurii zdrobiți, ne spune doamna Ana, sunt lăsați pentru o zi/două ca mustul acestora să se fermenteze de rând cu cojile și pulpa zdrobită a strugurilor, ca în final să ofere o aromă specială viitorului vin.

Doamna Ioana zice că următoarea etapă constă în presarea strugurilor sau tescuirea acestora, acțiune care survine de la apăratul care o înfăptuiește, teascul, numită și presă manuală ce ajută la stoarcerea ultimei picături de must, apoi mustul se depozitează în butoaie de stejar și se lasă la fermentare.

Istoria vinului încet- încet a derulat de la o doamnă la alta, cât și de la un ghem depănat din cordele, de la un covoraș împletit din acestea, până la papuci croșetați pentru această toamnă și o pisicuță cusută-n mărgele, undeva, în adâncuri, ficare din noi, cei prezenți, conștientizau câtă mună și trudă depun oamenii pentru a avea pe masă un pahar de vin în zi de sărbătoare sau atunci când îi vin pe neașteptate neamurile.

Chiar de pare complicată istoria vinului, cu mult mai complicate și periculoase sunt gazele de CO2 care se elimină în timpul fermentării mustului, în cele două/trei săptămâni, fapt specificat de doamnele prezente, care au enumerat și câteva cazuri mortale din partea ținuturilor de unde vin.

La final de activitate, lucrurile confecționate manual prin coasere, croșetare, tricotare puteau fi analizate, însă vinul nu a curs în păhare, ci a rămas pentru fermentare în gândurile celor prezenți.

Iată așa zilele de joi se oglindesc în serviciul „Șezători de altădată”, lăsând amprenta trecutului aici, aproape de noi, cei tineri.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s