Fiecare din noi dispune de o odaie unde se simte fericit și împlinit, indiferent că aceasta se află în palat sau cocioabă, poate chiar la locul de muncă sau în sala predispusă pentru lectură.  Un exemplu concludent puteți observa și la bibliotecă, atunci când cititorul își alege sala unde să-și petreacă timpul liber, unde să se recreeze citind, optând fie pentru sala de lectură, sala de împrumut sau oficiul copii, unde de fiecare dată, în zi de miercuri, la serviciul „Povestea copilăriei” se adună cei mai fideli cititori.

Discuția despre odaia preferată, despre locul unde te simți cel mai bine nu a survenit de la sine, ci concomitent cu basmul lui Petre Crăciun „Odaia fericirii”.

Curioșilor de la biblioteca „Ovidius” le este plăcut să însăileze povestea în baza materialului intuitiv, așa că tabla cu imagini a fost la dispoziția acestora, iar diferența dintre căsuța îngrijită și cea dărăpănată a fost sesizabilă, ba chiar a stârnit unele întrebări cu privire la lectura textului, pe care l-am citit în lanț și l-am analizat într-o ordine similară evenimentelor.

Compasiunea copiilor a survenit în momentul când aceștia au aflat despre neputința familiei de-a aduce pe lume un copil, urmată în același timp de uimire, atunci când aceștia sunt ajutați de sfaturile unui Șarpe de Casă, pe care l-au identificat în șirul de imagini la fel ca și pe celelalte personaje.

Micuții au rămas impresionați atunci când în timpul lecturii apar cele două monede aurii pe care Dochița le-a găsit, una sub perna soțului, cealaltă condusă de visul pe care-l avu.

Morala basmului a fost percepută corect, în viața sa omul nu trebuie să-și uite străbunii, mai cu seamă, să neglijeze casa acestora, care în povestea dată, le-a îndeplinit dorința ascunsă, de-a aduce pe lume un copil.

După cum se spune în basm, Odaia Fericirii e locul unde te odihnești bine, te simți liniștit, iar dimineața radiezi prin mâini și picioare toată bucuria acumulată pe parcursul unei nopți petrecute în interiorul acesteia.

Din motivul, că dorința lui Tudorel și a Dochiței s-a realizat în momentul când au găsit cele două monede, una pe pământ, cealaltă sub pământ, ambele cu rol protector, am decis să realizăm cu picii ovidieni o pușculiță, pentru a colecta monede și a dispune de un mic capital.

Fiecare copil s-a simțit important atunci când după o oră de lectură în pușculița acestora au apărut primele monede, monede de bun venit pentru celelalte, cât și pentru munca depusă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s