<!–[if !mso]>st1\:*{behavior:url(#ieooui) } <![endif]–>

O scenă care a prevestit sfîrşitul lui Creangă a avut loc la şcoala din Păcurari, acolo unde preda 30 de ore pe săptămînă. „Într-o după amiază din luna mai 1884, deschizînd uşa clasei sale, Creangă căzu jos gemînd; fu transportat fără suflu, în cancelaria profesorilor, şi se răspîndi vestea că a murit; ziarele din Bucureşti publicară chiar articole despre moartea lui”. Tot în aceeaşi lună, fiul povestitorului, Constantin îi scrie unchiului său Zahei (fratele lui Ion Creangă) şi se arătă neliniştit de starea sănătăţii tatălui, care avea crize de epilepsie în timpul nopţii. „Împins, fără îndoială de fiul său, se hotărî să se ducă la o cură la Slănicul Moldovei, unde ajunse joi, 14 iunie, după o călătorie de două zile, în timpul căreia leşină de cîteva ori. A făcut băi, a băut ape minerale, iar la 24 iunie se simţea mai bine. Însă Tincăi îi scrie, la 12 iulie, că a avut noi crize care au necesitat intervenţia medicului în cursul nopţilor de 17 iunie şi 3 iulie”. (Va urma)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s