Semne de carte și biblioteci
Născut la Reading, Pennsylvania, John Updike este fiul scriitoarei Linda Grace Hoyer Updike și a lui Wesley Russell Updike, profesor de matematică. Până la vârsta de 13 ani a crescut în orășelul Shillington, Pennsylvania după care familia s-a mutat la o fermă din Berks County, Pennsylvania, unde Updike devine interesat de literatură.
După ce a terminat liceul în Shillington, Updike a intrat la Harvard pe care l-a absolvit summa cum laude în 1954. Studiază arta grafică la „Ruskin School of Drawing and Fine Art” la Universitatea Oxford. După întoarcerea în Statele Unite în 1955 a lucrat vreme de doi ani la revista „The New Yorker” unde a publicat editoriale, poezii, povestiri și cronici literare.

Debutează în 1958 cu volumul de versuri The Carpentered Hen and Other Tame Creatures iar în 1959 publică primul său roman, The Poorhouse Fair.
În 1976 a devenit membru al Academiei Americane de Arte și Litere. De-a lungul timpului i-au fost decernate nenumărate premii (Pulitzer, National Book Award pentru The Centaur, PEN/Faulkner Award for Fiction, American Book Award, National Book Critics Circle Award)
A murit la vârsta de 76 de ani la 27 ianuarie 2009 într-un spital din Danvers, Massachusetts, din cauza unui cancer pulmonar.
P.S. De pe rafturile noastre: „Muzee și femei” (București, 1980); „Vrăjitoarele din Eastwick” (București, 1995); „Întoarcerea lui Rabbit” (București, 2008); „Rabbit e bogat” (București, 2010);
Citate de autor:

  • Ceea ce oferă arta este spaţiu – un anume spaţiu de respirat pentru spirit.
  • Visurile se adeveresc; fără această posibilitate, natura nu ne-ar incita să le avem.
  • Perfecţionismul este inamicul creaţiei.
  • Sexul este ca banii: numai prea mult este suficient.
  • Şcoala este locul unde te duci când părinţii nu te mai pot ţine, iar economia încă nu te poate primi.
Sexul este un delir programat care alungă moartea cu propria substanţă a morţii; spaţiului negru dintre stele îi este dată dulcea substanţă din venele şi ungherele noastre. Acele părţi din noi înşine pe care decenţa convenţională le numeşte ruşinoase sunt înălţate. Ni se spune că strălucim, că suntem înălţaţi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s