Semne de carte și biblioteci

Omar Khayam sau Khayyam ( ‏غیاث ‌الدین ابوالفتح عمر ابراهیم خیام نیشابورﻯ , Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) s-a născut în anul 1048 la Nisapure, Persia.
Izvoarele cu privire la viața lui Khayam se contrazic adeseori. Numele ar putea denota proveniența dintr-o familie de fabricanți de corturi, dar nici acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Deși supranumele Khayam îl desemnează pe meșteșugarul care face corturi, el este în același timp, precum și alte denumiri de meșteșuguri, tipic pentru tradiția sufistă. Conform acestei tradiții, care interpretează denumirile cu ajutorul unei mistici a numerelor asemănătoare cabalei din tradiția iudaică, numită abșad, numele învățatului s-ar traduce cu ajutorul calculului poziției literelor prin Ghãqi, Risipitorul. Acest supranume desemnează disprețul pentru bunurile lumești. Și-a petrecut copilăria în orașul Balhi (în nordul Afganistanului de azi), unde a studiat îndrumat de învățații Șeic Mohamed Mansuri și apoi Imam Mowaffaq de Nișapur.
A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în perioada formării Imperiului Selgiucizilor. Învățații se aflau într-o situație precară, fiind dependenți financiar de conducători sau de vreun mecena local. Însuși Khayam a scris mai târziu că a fost în perioada tinereții „martor al nimicirii învățaților, din care nu a mai rămas decât o mînă de oameni, chinuită și puțin numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat să se dedice perfecționării și adâncirii științei lor”.
Ca învățăcel în Nișapur l-a legat o prietenie strânsă de Hassan bin Sabah, întemeietorul de mai târziu al sectei asasinilor, și de viitorul vizir al Imperiului Selgiucizilor, Nesām ol-Molk. Legenda afirmă că cei trei și-ar fi jurat sprijinul în cazul în care unul dintre ei ar fi urcat scara ierarhiilor. Nesām ol-Molk uită de această promisiune, odată devenit vizir, în 1063, și îl neglijează în special pe bin Sabah. Unul dintre adepții acestuia îl va ucide pe vizir în 1092, se pare că din această cauză. Învățatului Khayam i-a fost încredințată, probabil și prin intermediul lui Nesām ol-Molk, importanta reformă a calendarului, care este finalizată în 1079.
După asasinatul din 1092 Khayam întreprinde un pelerinaj la Mecca, probabil datorat într-o oarecare măsură și ostilităților pe care le simțise din partea cercurilor sunnite, care i-au imputat înlocuirea calendarului islamic, bazat pe fazele lunii, cu unul civil. În Nișapur domneau la acea dată neliniști provocate de cercuri religios-fundamentaliste. Doar după ce a dovedit prin acest pelerinaj dreapta sa credință, Khayam a putut activa ca profesor în orașul său natal.

S-a stins din viață la 4 decembrie 1131 în vârstă de 83 de ani și a rămas în istoria omenirii în calitate de talentat poet, matematician, filosof, și astronom persan.

Clipa

Noi nu vom ști vreodată ce ne asteaptă maine.

Tu bucură-te astăzi! Atâta iți rămâne.
Ia cupa și te-așază sub luna de cleștar,
Căci mâine poate luna te va căta-n zădar.

Desfatare

Nu-ți răsădi în suflet copacul întristării,

Ci răsfoiește zilnic a desfătării carte.

Bea vin și poartă-ți pașii pe căile-ncântării,

Căci măsurat ți-e drumul de la surâs la moarte.

Fericire

Vreau doar o cupă plină, o pâine pe jumate

Și-o carte de poeme. Și dacă sunt cu tine,

Chiar stând într-o ruină, – mai fericit ca mine

Niciun sultan nu este cu-o sută de palate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s