Noi intrări în colecţiile bibliotecii „Ovidius”

În colecţiile bibliotecii în ultima perioadă au intrat volume artistice, traduceri ale multor bestsellere internaţionale, apărute la editura Humanitas Fiction (Bucureşti, România). Am selectat să va prezentăm ediţiile din „Colecţia Raftul Denisei”. Aici găsiţi operele unor scriitori consacraţi, laureaţi sau nominalizaţi ai unor prestigioase premii literare internaţionale (Nobel, Booker, Pulitzer, Goncourt, Orange, Cervantes etc.), alături de cele ale unor debutanţi de excepţie. Unele romane au fost ecranizate, având succes la public.

 McCarthy, Cornac. Drumul / Cornac, McCarthy ; trad. : Irina Horea. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2009. – 217 p. – (Raftul Denisei).

Romanul „Drumul” a câştigat Pulitzer Prize în 2007, James Tait Black Memorial Prize în 2006 şi a fost ecranizat în 2009, în regia lui John Hilcoat, cu Viggo Mortense, Kodi Smit – McPhee, Robert Duvall şi Charlize Teron în rolurile principale. Un roman al sfârşitului civilizaţiei şi speranţei, Drumul are suspansul unei poveşti de aventuri şi semnificaţiile profunde ale unei parabole care reflectă cu luciditate chipul omenesc şi trăsăturile lui inumane. „Cormac McCarthy scrie seducător, muzical, înspăimântător, fantastic. Numai astfel putea să obţină acest cutremurător portret al lumii după ce se stinge lumina.” The New Yorcer

Fante, John. Drumul spre Los Angeles / John Fante ; trad. : Gabriel H. Decuble. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2007. – 224 p. – (Raftul Denisei).

Drumul spre Los Angeles este primul volum al tetralogiei care îl are protagonist pe Arturo Bandini. Romanul este considerat un fragment din formidabila poveste a unui Oblomov american. Arturo Bandini are douăzeci de ani şi este regele crabilor din golful Los Angeles, pe care nu se sfieşte să-i decimeze la cea mai mică sfidare. Volumul poate fi aşezat pe acel raft de literatură universală, absolut seducător, al marilor debuturi damnabile. Născut prematur, în 1933, într-o Americă a tuturor prejudecăţilor, romanul a fost publicat după cincizeci de ani, la scurt timp după moartea autorului, impunându-l drept una dintre cele mai puternice şi originale voci ale literaturii americane din secolului XX.


Ţipkin, Leonid. O vară la Baden-Baden / Leonid Ţipkin ; trad. : Nicolae Iliescu. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2007. – 214 p. – (Raftul Denisei)

Romanul lui Ţipkin reprezintă o călătorie prin realitatea rusă, un portret al marii literaturi a acestei ţări şi al scriitorilor care au încercat să păstreze intactă esenţa morală a artei de-a lungul calvarului comunismului. În roman apar Puşkin, Turgheniev, marile figuri ale disidenţei morale şi ale literaturii secolului XX: Ţvetaeva, Soljeniţân, saharov, Elena Bonner. Dostoevski şi tânăra lui soţie Anna Grigorievna îşi petrec vara lui 1867 în Germania. Va fi un anotimp zbuciumat, plin de suişuri şi coborâşuri, de drame şi de speranţe. Un veac mai târziu, Leonid Ţipkin imaginează călătoria cuplului. Pe măsură ce naraţiunea îşi subjugă naratorul, romanul îşi pierde aura biografică, revelându-ne taina vieţii unui creator. Manuscrisul a fost scos pe ascuns din Uniunea Sovietică şi publicat într-o revistă a diasporei ruse cu doar o săptămână înainte de moartea autorului. Recuperarea acestei mari valori se datorează celebrei eseiste Susan Sontag.

Burgess, Antony. Portocala mecanică / Antony Burgess ; trad. : Carmen Ciora. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2009. – 208 p. – (Raftul Denisei)

Romanul Portocala mecanică a fost ecranizat în 1971, în regia lui Staley Kubrik, avându-i în distribuţie pe Malcolm McDowel şi Michel Batel. Popularitatea formidabilă a romanului a fost dublată de intensa mediatizare a filmului nominalizat la patru premii Oscar. Alături de 1984 şi Minunata lume nouă, Portocala mecanică oferă o viziune a alienării omului într-un viitor postindustrial, dezvăluind graniţele fragile care despart binele de rău. Eroul cărţii Alex, membru al unei bande criminale, condamnat la paisprezece ani de puşcărie acceptă să fie supus unui tratament-şoc care să expire răul din el. Pentru a afla dacă a reuşit tratamentul şi care sunt efectele trebuie să citiţi această carte, care este şi un vaccin împotriva violenţei.

Vonnengut, Kurt. Bufoniada / Kurt Vonnengut ; trad. : Adriana Grădinaru. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2006. – 228 p. – (Raftul Denisei).


Şi dacă viaţa aşa cum o ştim noi nu e decât o imensă farsă, o bufoniadă, o glumă pe care Atotputernicul ne-o joacă tuturor? Încercând să răspundă acestei întrebări, autorul proiectează o apocalipsă veselă, văzută prin ochii actualului rege ale Manhatan-ului (şi ultimul preşedinte ale SUA), cel care încearcă să răstoarne lumea cu susu-n jos şi s-o transforme într-un paradis fără graniţe vizibile sau invizibile, unde fericirea e la îndemâna oricui iar înrudirea artificială între oameni e antidotul miraculos pentru singurătate.

Schmitt, Eric-Emanuel. Copilul lui Noe / Eric-Emenuel Schmitt ; trad. : Ileana Cantiniari. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2008. – 182 p. – (Raftul Denisei).

Belgia anului 1942. Cel de-al Doilea Război Mondial nu şi-a hotărât încă învingătorii. Evreii sunt siliţi să se ascundă sau să fugă, alternativă fiind lagărul nazist. Cei care nu reuşesc sa se salveze încearcă să-şi pună măcar copii la adăpost. Micuţul Josef se numără printre copii care trebuie să se ascundă. El învaţă să uite, să-şi anuleze identitatea, povestea, amintirile, familia. În internatul catolic unde este înscris pentru a i se pierde urma, Joseph îl întâlneşte pe părintele Ponce, un om a cărei misiune va fi să-l ajute Joseph să nu-şi piardă nici speranţa, nici credinţa în existenţa Binelui. Romanul a fost tradus în peste douăzeci de limbi. Din tenebrele Holocaustului, Eric-Emanuele Schmitt a reuşit să extragă o poveste luminoasă, plină de speranţă.

Schmitt, Eric-Emanuel. Secta Egoiştilor / Eric-Emanuel Smitt ; trad. : Iustina Croitoru. – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2008. – 204 p. (Raftul Denisei)

În penumbra Bibliotecii Naţionale din Paris, răsfoind un dicţionar ales la întâmplare, un cercetător face cunoştinţă cu un personaj insolit, un filosof olandez din secolul XVIII-lea, Gaspard Languenhaert care şi-a susţinut doctrina „egoistă” în saloanele pariziene, unde se declara unicul creator al universului perceptibil. Autorul în această carte îşi provoacă cititorul şi-l obligă să-şi pună întrebările despre lume şi viaţă, îl invită într-o aventură, aceea a gândiri împinse la paroxism, până la limitele nebuniei.

Vă aşteptăm la bibliotecă pentru a împrumuta aceste minunate cărţi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s